Accesul monumental în cartierul Fabric: Piaţa Micloşi – Str. Episcop Lonovici

Cu permisiunea redacţiei Monitorului Primăriei Timişoara, preluăm articole care prezintă în detaliu istoria şi arhitectura cartierului Fabric.

Mai jos este articolul publicat în nr.94 din februarie 2011.

VI1 Accesul monumental în cartierul Fabric: Piaţa Micloşi – Str. Episcop Lonovici

Construirea cartierelor actuale Fabric, Iosefin şi Mehala a fost aprobată în 1744. Între aceste trei cartiere şi Cetatea Timişoarei se întindea esplanada cetăţii, un câmp lat de 948 m pe care era interzis a se construi. Această distanţă a fost determinată de lungimea tirului artileriei din prima jum. a sec. al XVIII-lea. Încă de la mijlocul sec. al XVIII-lea "bătaia" artileriei s-a extins, dar cartierele deja construite nu au mai fost demolate. Pentru că bătaia tunurilor s-a extins în continuare, în 1868 lăţimea esplanadei a fost redusă la 569 m. Abia atunci a putut fi ocupată cu construcţii zona dintre actualele pieţe Micloşi şi Romanilor.

Casa Arhiducelui. Una dintre primele clădiri din zona susmenţionată a fost construită imediat după 1868 de către proprietarul de cărămidărie Josef Kunz (pe actualul Bd. 3 Aug. nr. 11 A, B). Edificiul, în stil eclectic istoricist (cu elemente neoclasice), a constitutuit o senzaţie: a fost prima clădire cu două etaje din Fabric. A stârnit nemulţumirea celorlalţi proprietari din Fabric, care se temeau că, dacă se vor construi şi alte "case înalte" valoarea propriilor case, majoritatea numai cu parter, va scădea simţitor. J. Geml (primarul Timişoarei între 1914 – 1919) scrie în monografia sa, că arhiducele Johann Salvator de Habsburg a cumpărat clădirea în 1873. De atunci o învăluie farmecul legendelor. Arhiducele era maior de artilerie.

Conform legendelor ar fi fost mutat la Timişoara din cauza pasiunii ce o făcuse încă de pe vremea când avea 16 ani pentru balerina Milli Stubel, de aceeaşi vârstă, de la Opera Curţii (Hofoper) din Viena.

"Casa Arhiducelui" a rămas vreme îndelungată o surprinzătoare clădire înaltă, un "turn solitar" între Cetate şi Fabric. Abia după parcelarea laturei de sud a actualului Bd. 3 August în anul 1888 se realizează aici un bulevard monumental. Vizavi de Casa Arhiducelui se ridică impunătorul Palat Josef (Lui) Kunz (Str. Ep. Lonovici 1, aut. construire 5.03.1892, terminat 28.10.1892, edificiul s-a ridicat în cca. 8 luni). Din păcate, şi acest superb edificiu, ridicat în stil eclectic istoricist (cu elemente neobaroce, v. frontonul de la intrare), a pierdut statuile, care îi încoronau cornişa.
Vreme de zece ani, Casa Arhiducelui şi Palatul Kunz au constituit poarta monumentală simbolică de intrare în cartierul Fabric. Apoi s-a permis construirea şi s-a realizat şi tronsonul dinspre Cetate al Bd. 3 August.

Prin construirea sinagogii Comunităţii Israelite Statusquo-ante s-a definitivat plastica urbanistică a acestei zone (Str. Ep. Lonovici 2, arh. Lipot Baumhorn, şef şantier Josef Kremer, aut. construire 28.07.1897, inaugurată 3.09.1899). Edificiul, în stil eclectic istoricist cu elemente neoromanice şi “maure“, constituie poate sinagoga cea mai reprezentativă din oraş, disputând această calitate cu sinagoga din Cetate.


Mihai Botescu, Mihai Opriş  

Versiunea PDF

 

Ora de istorie

Cartierul Fabric şi-a câştigat numele datorită fabricilor construite pe teritoriul său, iar apariţia sa datează de prin anul 1718..

Dimineaţa zilei de marţi, în locul unei ore obişnuite de istorie, în clasa a 8-a a Şcolii Generale 21, elevii au avut ocazia să-l cunoască pe istoricul Ioan Haţegan şi să parcurgă împreună perioada evoluţiei oraşului Timişoara şi a cartierului Fabric.

Profesorul Haţegan a adus la viaţă faptele istorice, împletindu-le cu poveşti eroice care au fascinat elevii din auditoriu. Rând pe rând au fost prezentate într-o manieră atractivă informaţii istorice de la primele urme ale locuirii umane la atacurile otomane sau atmosfera fostul cartier Palanca Mare distrus de un incendiu misterios. Povestirile ce descriau bătăliile şi forţa lui Pavel Chinezul – comite de Timişoara între 1478-1494, influenţa lui Mihai Viteazul şi isprăvile oastei sale, au continuat cu recreerea traseului vechi al Timişului Mic (Bega de azi) şi a fabricilor din cartier (fabrica de bere, pantofi, de mătase, de produse chimice). Până prin 1868, zona Fabric reprezenta „inima şi plămânul economic” al oraşului Timişoara... Aşa a rămas în memoria locului vorba „toate lucrurile bune vin din Fabric”, dovadă că pantofi produşi în Fabric au fost încălţaţi chiar şi de preşedintele american Harry Truman. 

Prezentarea s-a încheiat cu premierele Timişoarei şi cu mesajul încurajator pentru elevii prezenţi că fiecare, prin muncă şi pasiune, poate continua tradiţia oraşului de a fi inovator şi de a realiza lucruri de calitate.